ma intreb unde are sa ajunga pasiunea mea pt dans…

imi pun aceasta intrebare pt ca simt ca Dumnezeu a facut mult prea mult cand mi-a dat mie acest talent…l-am descoperit tarziu, am luptat ca sa fie mai mult decat talent si acum, cand simt cum ma arde pe dinauntru nu pot face nimic pt ca viata e dura si nu putem face mereu ce vrem…

tind totusi sa cred, si vreau sa cred, ca lucrurile se vor schimba, ca vor lua o turnura buna pt ca stiu ca atunci sa spun ca sunt fericita va fi prea putin…

incerc de fiecare data sa nu ratez sansele care mi se ofera, dar nu reusesc mereu…mi s-au mai oferit 3, una tocmai o ratez…au mai ramas 2…sa speram ca macar una se va materializa…

vreau sa treaca vara, sa vina toamna…sa incerc sa imi reiau activitatile de dans..si poate chiar sa se materializeze sansele ce mi s-au oferit…mi-e dor de senzatia de implinire pe care mi-o da dansul, starea de inima plina pe care o am cand sunt pe scena…